Festivalul de Muzică Veche București, 2011: o avanpremieră

25 Octombrie 2011 § Lasă un comentariu

Acest articol a fost publicat în Observator Cultural (nr. 597/20.10.2011).

*

La o lună după închiderea Festivalului Enescu, Bucureștii primesc o nouă infuzie de muzică barocă și clasică interpretată la cel mai înalt nivel în ultima săptămână a lunii octombrie, grație Festivalului de Muzică Veche București. Mașinăria de promovare a concertelor lucrează de trei săptămâni la turație maximă, dar organizatorii ne provoacă să trecem, chiar înaintea debutului festivalului, în spatele cortinei.

Clubul Prietenilor Muzicii Vechi

Și aceasta fiindcă miercuri, 5 octombrie 2011, Centrul Cultural al Republicii Ungare a găzduit o premieră în domeniul mecenatului muzical în România. Organizatorii Festivalului și ai Stagiunii de Muzică Veche din București au lansat Clubul Prietenilor Muzicii Vechi. Acest demers își propune să adune laolaltă oameni de cultură, de afaceri, din aria relațiilor publice-advertising ș.a., coagulând un grup de sprijin al inițiativelor în zona muzicii vechi, deschis tuturor celor interesați. Recepția inaugurală a fost deschisă, așa cum se cuvine unui club al muzicii vechi, de un concert de cameră privat construit în jurul duelului muzicii italiene cu cea franceză: s-au cântat Corelli, Forqueray și Bach, în compania formației Gli studiosi di Sebastiano. După concert amfitrionul întâlnirii, Radu Boroianu, a sugerat publicului o cheie de înțelegere a muzicii vechi în contemporaneitate, creionată în jurul europenității și spiritualității intrinseci a acestui  repertoriu. Desigur, o astfel de lectură nu epuizează motivele pentru care bucureștenii au umplut sala Festivalului anul trecut și nici miza sa pe termen lung, dar ea a fost primită cu căldură de către cei prezenți. Într-o lume în care administrația palatului de la Versailles invită orice particular să contribuie la renașterea grădinii regale adoptând un arbore, o astfel de inițiativă îmi pare nu doar binevenită, ci necesară pentru dezvoltarea organică a peisajului muzical românesc. Vreme de șase ani, festivalul bucureștean de muzică veche ne-a dovedit că o inițiativă privată într-un domeniu aparent puțin vandabil se bucură de o audiență în continuă creștere și, mai mult de atât, poate crea continuitate. Acum, organizatorii săi lansează un demers care nu se suprapune peste marea sponsorizare care alimentează majoritatea evenimentelor culturale, ci deschide drumul mecenatului personal, discret, verificat într-o comunitate de dilettanti, în sensul original al termenului: cel de nobili și dezinteresați iubitori ai actului artistic. Iar acesta constituie un semn de maturitate pentru o piață culturală care se depărtează de câțiva ani buni de imobilismul instituțional al lungilor ani `90.

 Scurtă avanpremieră

Dacă ediția de anul trecut a Festivalului de Muzică Veche s-a concentrat exclusiv pe muzica lui Johann Sebastian Bach, diversitatea pare să fi constituit principiul director al programului de anul acesta. Festivalul va fi deschis miercuri, 26 octombrie de un concert susținut de Ricercar Consort, sub conducerea lui Philippe Pierlot. Se vor cânta cinci dintre triourile pentru baryton, violă și violoncel compuse de Haydn pentru patronul său, prințul Nikolaus Esterházy. Simpla prezență a barytonului la București constituie, din câte știu, o premieră absolută, iar Philippe Pierlot este unul dintre cei mai notabili interpreți ai instrumentului princiar. Cu o întreagă seară Haydn, Festivalul urmează astfel tendința de expansiune a domeniului interpretării documentate istoric spre clasicism, pe care a valorificat-o din plin și programul ultimei ediții a Festivalului Enescu. Următoarele două seri ale festivalului, programate în weekendul 29-30 octombrie, promit să contureze o panoramă muzicală a Europei barocului târziu, care va parcurge atât spațiile privilegiate ale Italiei, Franței și Germaniei, cât și cele mai puțin explorate ale Portugaliei, Țărilor de Jos și Suediei. Un atare program promite să satisfacă atât gusturile celor care-i caută pe ”canonicii” primei jumătăți a secolului al XVIII-lea – Vivaldi, Alessandro Marcello, Bach, Händel, Telemann – cât și exigențele unui public curios, care va putea auzi, în ceea ce constituie o altă premieră absolută, muzica lui Carlos Seixas, Johann Daniel Berlin sau Leemans de Bruges. Cu ocazia acestor ultime două concerte vor urca pe scenă membrii formației Il Gardellino, alături de violoncelistul Hervé Douchy și doi vechi prieteni ai Festivalului, clavecinistul Ketil Haugsand și violistul transilvănean Szilárd Chereji. Astfel se conturează evenimentul muzical al lunii octombrie: ne reauzim la ora cronicii.

Anunțuri

Tagged: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

What’s this?

You are currently reading Festivalul de Muzică Veche București, 2011: o avanpremieră at Ballet des Nations.

meta

%d blogeri au apreciat asta: